-
- Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
să treci prag
de mănastire către un tărâm creştin,
să-ţi aduci, străine,
aminte şi de mine întâia oară
şi, la Sfânta Liturghie, să
mă pomeneşti puţin.
Dacă apoi mă vei da uitării, căci mai
mult eu nu merit,
Domnul sa te răsplătească pentru fapta ta
deplin,
de chinul veşnic să te scape şi de iadul cel
cumplit,
căci, la Sfânta Liturghie, tu m-ai pomenit
puţin.
Dacă ruga ta de noapte nu mai poate să mai
zboare,
fie-un înger să-i dea viaţă şi s-o sprijine
de-amin
şi s-o suie la Părinte, dincolo de nori şi zare,
căci,
la Sfânta Liturghie, tu m-ai pomenit puţin.
Dacă clopotul cel
mare îţi vesteşte într-o noapte
să fii gata de plecare din
pământul cel străin,
Domnul să te întărească pentru ţară
de departe,
Căci, la Sfânta Liturghie, tu m-ai pomenit
puţin.
Dacă ochiul tău de-afară se va-nchide pe vecie
şi
oblonul îl vei trage către lumea de suspin,
fie-ţi trecerea
uşoară, ca pe-un pod, spre veşnicie,
căci, la Sfânta
Liturghie, tu m-ai pomenit puţin.
-
-
Report
Favorite
Download
Adauga la Playlist Playlist
Playlist Nou
Share
-